Ce este Trauma Dumping? Un terapeut explică semnificația, semnele și cum să o depășești

Julie Alexander 12-10-2023
Julie Alexander

Atunci când rămâi fără ouă dimineața și faci pană în drum spre serviciu, să te descarci pe tema asta la sfârșitul zilei poate fi uneori tot ce ai nevoie. Totuși, atunci când "descarcarea" devine prea intensă și îi lasă pe toți cei implicați să se simtă epuizați, s-ar putea să fie nevoie să îți dai seama ce este dumpingul traumatic.

Trauma dumping este atunci când o persoană își descarcă trauma pe cineva care nu este capabil sau dispus să o proceseze, lăsând acea persoană să se simtă epuizată, afectată negativ și într-o stare mentală nefavorabilă.

Cum arată dumpingul de traume într-o relație și cum își dă seama o persoană că își împărtășește experiențele în exces și că dăunează celor care o ascultă? Cu ajutorul psihologului Pragati Sureka (MA în psihologie clinică, credite profesionale de la Harvard Medical School), care este specializată în abordarea unor probleme precum managementul furiei, probleme de parenting și căsătorii abuzive și fără iubire.prin intermediul resurselor de abilitate emoțională, haideți să deslușim tot ce este de știut despre dumpingul traumatic.

Ce este Trauma Dumping într-o relație?

"Trauma dumping este atunci când o persoană vorbește fără filtru unei alte persoane fără să se gândească la repercusiunile pe care le-ar putea avea asupra celeilalte persoane. Adesea, persoana care face trauma dumping nici măcar nu-l întreabă pe ascultător dacă este în stare să asculte, iar natura incidentelor traumatice împărtășite în mod vulnerabil ar putea să îl lase pe ascultător incapabil să le proceseze sau să nu fie capabil să le evalueze."

"Un exemplu de dumping traumatic este atunci când un părinte poate vorbi prea mult cu un copil. Poate vorbi despre lucrurile care nu merg bine în căsnicie sau despre abuzurile cu care se confruntă din partea socrilor. Copilul poate nu are lățimea de bandă emoțională pentru a asculta, nu-i așa? Dar, din moment ce părintele face dumping traumatic, nu ia în considerare impactul negativ pe care îl poate avea asupra copilului și continuă să vorbească despre asta", spune Pragati.

Atunci când o persoană se află într-o relație, poate părea că împărtășirea experiențelor traumatice este justificată, deoarece acesta este literalmente modul în care doi oameni ating intimitatea emoțională. Dar dacă partenerul tău nu este în stare să proceseze gravitatea informațiilor pe care le vei împărtăși, se transformă într-o experiență negativă pentru amândoi.

S-ar putea să nu știe cum să reacționeze, deoarece nu sunt siguri cum să proceseze acest lucru. Dacă ei înșiși trec în prezent printr-o fază dificilă, auzind despre mama ta toxică sau despre abuzul cu care te-ai confruntat în copilărie ar putea să le lase într-o stare mentală mai proastă.

A fi trauma dumping, adică a ignora emoțiile persoanei care te ascultă, se face de cele mai multe ori involuntar. De aceea, înțelegerea diferenței dintre trauma dumping vs. ventilație devine importantă.

Trauma Dumping vs. Venting: Care este diferența?

Pur și simplu, atunci când îți descarci sentimentele în fața cuiva, te angajezi într-o conversație cu reciprocitate, în timp ce, în același timp, nu vorbești despre incidente traumatizante care vor zdruncina starea psihică a ascultătorului.

Pe de altă parte, dumpingul traumatic se face fără a se lua în considerare dacă persoana cu care se vorbește este în stare să proceseze sau să asculte, și rezultă o împărtășire excesivă a gândurilor și experiențelor traumatice ale cuiva. De asemenea, provine din faptul că o persoană nu este capabilă să realizeze gravitatea lucrurilor pe care le împărtășește.

Este posibil ca o persoană să nu-și fi dat seama că un anumit incident a fost traumatizant, să se fi distanțat de el ca mecanism de adaptare și să vorbească despre el pe un ton nonșalant, ceea ce îl derutează pe ascultător.

"De multe ori, într-o conexiune împărtășită, oamenii vorbesc și se întreabă cum se simte celălalt. Dar în dumpingul traumatic, oamenii sunt atât de consumați de starea lor emoțională, încât nu lasă loc să se gândească la impactul pe care îl are asupra celuilalt. Se simte inconfortabil cealaltă persoană? Îi este prea greu să digere?

"Este o manifestare a problemelor de comunicare. Nu există o împărtășire reciprocă, nu există un dialog, este un monolog. De multe ori, oamenii fac asta unui frate, unui copil, unui părinte, fără să realizeze impactul fizic și psihic pe care îl are asupra celuilalt. Când vorbim despre descărcarea sănătoasă cu partenerul, o persoană se limitează la "Când am văzut această acțiune, prin ce am trecut este asta" și nu este unautovictimizare de genul: "Tu m-ai făcut să mă simt așa".

"Dar atunci când există dumping traumatic într-o relație, poate fi vorba despre învinovățirea celuilalt. Persoana continuă să vorbească despre asta: "Azi ai făcut asta, ieri ai făcut asta, acum cinci ani făcuseși asta"", spune Pragati.

De ce se întâmplă abandonarea traumei într-o relație?

Acum că știi răspunsul la întrebarea "Ce este dumpingul de traume?", ar putea fi benefic să te uiți la cauzele care îl provoacă în primul rând. Deoarece persoana care împărtășește în exces lucrurile dificile prin care a trecut nu va fi empatică față de ceea ce simți în timp ce o asculți, poate că înțelegerea motivului pentru care face acest lucru te poate ajuta.

Trauma dumping poate fi un indiciu al PTSD sau al altor tulburări de personalitate, cum ar fi tulburarea de personalitate narcisistă sau tulburarea de personalitate bipolară. Pragati ajută la enumerarea câtorva alte motive pentru care oamenii pot alege să se debaraseze de traume:

1. Este posibil ca dinamica familiei lor să fi avut un rol de jucat

"Factorii de stres din copilăria timpurie pot juca un rol în motivul pentru care o persoană începe să facă dumping traumatic. Este posibil ca oamenii să fi fost ei înșiși la capătul lor. Este posibil să fi avut un părinte care a împărtășit prea mult. Este posibil să fi văzut modele similare în familia lor. Ca urmare, se angajează în conversații similare, deoarece cred că așa comunică oamenii", spune Pragati.

Studiile arată că, atunci când un copil are parte de o dinamică familială mai sănătoasă, acesta are șanse mai mari să devină un părinte mai bun și un partener mai bun. Însă, atunci când crește într-un mediu dăunător, acesta îi afectează nu numai relațiile interpersonale, ci și sănătatea fizică și mentală.

2. Când nu se ține cont de nevoile celorlalți

"Odată cu apariția rețelelor de socializare, am devenit din ce în ce mai insensibili la nevoile celorlalți. De multe ori, oamenii presupun că este în regulă să își descarce traumele pe cineva sau pe rețelele de socializare, fără să se întrebe cum s-ar putea simți cei care îi ascultă", spune Pragati.

Exemplele de dumping traumatic pot fi văzute peste tot pe rețelele de socializare, unde informații intens grafice despre abuz pot fi încărcate și împărtășite fără prea multă grijă de impactul pe care îl poate avea asupra celor care le privesc. Când o persoană se află în spatele unui ecran și nu interacționează cu o altă persoană, "Ce este dumpingul traumatic?", nu va fi în mintea ei.

3. Terapia este încă considerată un semn de slăbiciune

Potrivit unui sondaj, 47% dintre americani încă mai cred că a apela la terapie este un semn de slăbiciune. 47% dintre americani consideră că a apela la terapie este un semn de slăbiciune: "Oamenii au impresia că este mai bine să spună unui prieten sau unui membru al familiei despre "problemele" lor. Dacă mergi la terapie, recunoști că ceva este cu adevărat în neregulă cu căsnicia ta.

Practic, oamenii se debarasează de traume pentru că sunt în faza de negare. Nu vor să recunoască în fața lor gravitatea problemei prin care trec", spune Pragati.

Semnele că ai putea fi o persoană care a scăpat de traume

"Eram conștientă că împărtășeam în mod constant prea mult cu prietenii mei, dar nu m-am gândit niciodată că îi îndepărtam fără să-mi dau seama. Abia când am învățat în terapie ce este dumpingul traumatic mi-am dat seama de conversațiile dăunătoare la care luam parte în mod constant", ne-a spus Jessica.

Din moment ce majoritatea oamenilor nu se opresc să se întrebe lucruri de genul: "Fac dumping traumatic?", decât dacă ignoranța lor este făcută dureros de evidentă, este posibil să nu-ți dai seama dacă ești vinovat de același lucru. Să aruncăm o privire asupra câtorva semne că ai putea fi:

1. Joci în mod constant cartea victimei

"Atunci când există o conversație sănătoasă, o persoană nu se comportă ca un martir. Nu spune lucruri de genul: "Săracul de mine, mereu trebuie să mă ocup de schimbările tale de dispoziție, mereu trebuie să gestionez căsnicia".

"În cele mai multe cazuri, manipularea de dumping al traumei are loc jucând cartea victimei: "Tu mi-ai făcut asta", "Eu m-am simțit așa", "Eu mereu trec prin astfel de lucruri" ar putea fi câteva dintre lucrurile pe care le spune o astfel de persoană", spune Pragati.

2. Nu lași loc pentru feedback în conversație

"Ce este dumpingul traumatizant dacă nu o conversație care se simte nereciprocată? Nu ascultă niciun fel de feedback, devin foarte defensivi. Dacă cealaltă persoană încearcă să spună ceva sau discută, s-ar putea să o respingă și va face evident cum nu acceptă cu plăcere nicio critică", spune Pragati.

Prin definiție, acest fenomen îl face pe ascultător să se simtă copleșit, iar participarea sa la conversație este de obicei nulă.

Vezi si: 75 de bilețele drăguțe pentru el care ți-ar surprinde bărbatul în fiecare zi

3. Lipsa de partajare reciprocă

"Când o persoană face dumping traumatic, adică atunci când nu ia în considerare gândurile și opiniile celorlalți, nu se oprește să verifice impactul pe care discursul său îl are asupra unei persoane. Este o conversație lipsită de reciprocitate. Te gândești doar la propria stare emoțională, nu lași loc pentru o conexiune comună", spune Pragati.

De fapt, o astfel de conversație arată și o lipsă de respect în relația cu această persoană. Atunci când nu prea îi pasă de ceea ce gândești sau nu te întreabă nimic despre cum ai fost, lipsa de respect va fi evidentă.

4. Se simte unilateral

"De obicei, atunci când un prieten, un membru al familiei sau chiar un partener îți împărtășește ceva, simți o conexiune comună. Dar când există o traumă de dumping din partea cuiva, te simți ca și cum o persoană tocmai te-a aruncat cu problemele sale fără să aștepte să vadă cu adevărat cum te afectează", spune Pragati.

Te angajezi în conversații intense cu oamenii în momente nepotrivite? Poate că nu te-ai întrebat niciodată dacă persoana cu care vorbești este dispusă să se angajeze într-o astfel de conversație. Dacă citirea semnelor te-a făcut să te gândești: "Fac dumping traumatic?", este imperios necesar să îți dai seama cum să o depășești, ca nu cumva să îndepărtezi pe toată lumea.

Cum să depășești dumpingul de traume într-o relație

"Până la urmă, este important să ne dăm seama că oamenii nu fac acest lucru în mod intenționat. Acest lucru trebuie tratat cu compasiune. Evident, există ceva care îi copleșește atât de mult încât nu sunt capabili să își oprească fluxul de gânduri", spune Pragati.

Includerea în vocabularul nostru a unor cuvinte precum "trauma dumping" nu este făcută pentru a-i descuraja pe oameni să vorbească despre ceea ce îi deranjează. Cu toate acestea, din moment ce împărtășirea excesivă și constantă cu oamenii îi va face în cele din urmă să se teamă să vorbească cu tine, găsirea unei modalități de a depăși acest lucru ar putea fi un caz de îmbunătățire a comunicării în relațiile tale, să vedem cum:

1. Terapia este făcută pentru descărcarea de traume

"Acest concept a fost viralizat de un terapeut pe TikTok, care a sugerat că clienții care fac acest lucru la prima ședință este ceva ce nu ar trebui să se întâmple. Este foarte incorect din punct de vedere politic. Un terapeut este antrenat să asculte un client. Descărcarea traumei la un terapeut este normală, este treaba lor să te asculte și să te încurajeze să vorbești textual", spune Pragati.

"În mod ideal, o persoană ar trebui să apeleze la un terapeut care știe despre tulburarea complexă de stres posttraumatic, deoarece dacă retrăiești ceva la nesfârșit, ai nevoie de un specialist în sănătate mintală care are o pregătire în psihologie clinică sau o experiență vastă pentru a se ocupa de acest lucru", adaugă ea.

Dacă vă luptați în prezent cu întrebări precum "Ce este dumpingul de traume și dacă îl fac?", panoul de terapeuți cu experiență de la Bonobology este aici pentru a vă ghida în acest proces și pentru a vă deschide calea spre recuperare.

2. Identificați persoanele cu care puteți vorbi și cereți-le consimțământul

Când îți dai seama că îi suprasoliciți pe oameni cu conversațiile tale fără să-i întrebi cum le merge viața, știi cam cum să rezolvi problema. Identifică câteva persoane care vor fi dispuse să te asculte atunci când ai nevoie să le împărtășești și întreabă-le dacă vor să te asculte.

"Am trăit ceva care mă deranjează și poate că este dureros pentru tine să auzi. Pot să vorbesc cu tine despre asta?" este tot ce trebuie să spui pentru a cere consimțământul. De fapt, este și un mod de a fi mai empatic în relația ta, deoarece ții cont de ceea ce simte cel care te ascultă. Dacă nu o faci, se poate transforma într-un caz de manipulare de tip trauma dumping.

3. Jurnalizarea și citirea de cărți pot ajuta

Scriind un jurnal, vei putea să îți procesezi propriile emoții cu tine însuți. Fără a împărtăși prea mult sau a te descărca pe o altă persoană, scrisul de unul singur poate fi o formă de catharsis.

Vezi si: Cele mai drăguțe lucruri pe care să le spui când te întreabă "De ce îl iubesc

Pragati explică cum te poate ajuta și citirea unor cărți despre ceea ce treci: "Există cărți despre infidelitate, abuz, anxietate sau orice altceva cu care te-ai fi luptat. Deoarece sunt scrise de experți credibili în domeniu, îți vor arăta semnele a ceea ce te confrunți și cum să treci peste asta.

"De obicei, găsirea de ajutor pe rețelele de socializare nu este un lucru pe care l-aș recomanda, deoarece nu cunoști validitatea de expert a persoanei din spatele videoclipului. Nu știi cât de echipată este o persoană pentru a-ți oferi acele cunoștințe", explică ea.

4. Deviați energia prin terapie de expresie sau prin exerciții fizice

"Lucruri precum olăritul în lut, creația sau dansul pe muzică te pot ajuta să te eliberezi de această energie apăsătoare care te copleșește. Ai putea chiar să încerci să faci exerciții fizice și să transpiri. Ideea de bază este să scapi de această energie, astfel încât să nu ajungi să faci dumping traumatic într-o relație", spune Pragati.

Studiile au sugerat că, atunci când exercițiile fizice sunt combinate cu terapia, acestea ajută foarte mult la rezolvarea problemelor de sănătate mintală și ameliorează simptomele anxietății și depresiei.

Cum să depășești traumatismul social media Dumping

În loc să ne concentrăm asupra a ceea ce înseamnă dumpingul traumatic, poate că ar trebui să acordăm mai multă importanță unei manifestări foarte comune a acestuia: social media.

"Oamenii împărtășesc prea mult pe rețelele de socializare pentru că simt că sunt validați și se simt auziți. În zilele noastre, oamenii nu mai au atât de mult sprijin în jurul lor, în proximitate. Cu ajutorul rețelelor de socializare, au impresia că acest lucru este posibil, chiar dacă totul este în spatele unor ecrane.

"O modalitate prin care cineva poate opri descărcarea traumei pe rețelele de socializare este prin dezvoltarea propriilor resurse de abilitate emoțională. Aceasta include ținerea unui jurnal, scrisul, grădinăritul, o formă de exerciții fizice care să te facă să transpiri. Presiunea acestei situații cel puțin se stinge într-o oarecare măsură", spune Pragati.

Poate că cel mai bun mod de a o depăși este să te asiguri că te adresezi unui terapeut, în loc să te adresezi unei persoane dragi. Să sperăm că acum știi mult mai multe decât știai despre motivul pentru care oamenii împărtășesc intens, fără să țină cont de cine îi ascultă, și ce poți face în acest sens dacă o faci și tu.

Întrebări frecvente

1. Cum îți dai seama dacă faci dumping traumatic?

Dacă te angajezi într-o împărtășire intensă și excesivă a gândurilor sau sentimentelor traumatice cu oamenii fără să întrebi vreodată dacă sunt capabili să proceseze aceste informații, este posibil să fii traumatizat. Cel mai bun mod de a-ți da seama este să întrebi persoana cu care ai vorbit dacă se simte afectată negativ după conversație (care, de fapt, a fost un monolog tot timpul). 2. Este toxic dumpingul traumatic?

Deși în cele mai multe cazuri se face neintenționat, are capacitatea de a fi toxic, deoarece are un impact negativ asupra stării mentale a ascultătorului. 3. Este manipulator dumpingul traumatic?

Renunțarea la traume poate fi manipulatoare, deoarece jocul de victimă pe care îl face cel care renunță poate forța oamenii să îl asculte. Cel care renunță poate ignora în mod flagrant limitele unei persoane și poate împărtăși lucruri pe care aceasta nu dorește să le știe.

Psihologia stilurilor de atașament: Modul în care ai fost crescut influențează relațiile

Julie Alexander

Melissa Jones este un expert în relații și un terapeut autorizat, cu peste 10 ani de experiență, ajutând cuplurile și indivizii să decodeze secretele unor relații mai fericite și mai sănătoase. Ea deține o diplomă de master în terapie matrimonială și familială și a lucrat într-o varietate de medii, inclusiv clinici comunitare de sănătate mintală și cabinet privat. Melissa este pasionată de a ajuta oamenii să construiască conexiuni mai puternice cu partenerii lor și să obțină fericire de lungă durată în relațiile lor. În timpul liber, îi place să citească, să practice yoga și să petreacă timpul cu cei dragi. Prin blogul ei, Decode Happier, Healthier Relationship, Melissa speră să-și împărtășească cunoștințele și experiența cu cititorii din întreaga lume, ajutându-i să găsească dragostea și conexiunea pe care și le doresc.